nimic de adăugat.

Înţeleg foarte puţin acea categorie, respectată unanim, a femeilor care ar ‘îmbătrâni frumos’. O asemenea categorie e poate rară, admit; şi mai sigur s-ar putea să fie, însă, că ea nu există defel. Ceva ‘frumos’ în sensul unei estetici plastice, decorative există desigur într-un chip ridat de femeie. Pictorii, fotografii caută, cum se ştie, feţele brăzdate, corpurile prăbuşite, pentru efectul de real, sunt specialişti în ruine. Dar nu e nimic atrăgător în riduri, în taliile lăsate, în corpurile decrepite. Cu părere de rău, înduioşarea de carnea căzută, exaltarea tâmpă a bătrâneţii, a iubirii de cuplu perene – care ar spori odată cu anii – are ceva cu totul grotesc, o dimensiune fie senilă, fie sadică, profund inautentică. Cred că nu avem de ales; trebuie să rămânem, şi aici, în datele realului şi ale veracităţii. O femeie îmbătrânită e un spectacol omeneşte îngrozitor; nimic de adăugat.

Colindele ca traditie

Colindele sunt parte integranta a obiceiurilor noastre de Craciun si Anul Nou. Prin ele se transmite de secole bucuria Nasterii Domnului si urarile de bine ce insotesc trecerea intr-un nou an calendaristic. Traditii mostenite din mosi stramosi si ale caror origini le putem gasi chiar de dinainte de aparitia crestinismului, colindele au fost adoptate si transformate pentru a transmite mesajul credintei tuturor celor care, in fiecare an isi deschid larg usa colindatorilor.

Dintre toate categoriile de varsta, copii sunt cei mai incantati sa transmita mai departe colindele, sa le invetele si plini de energie si veselie sa plece in fiecare an la colindat prin vecini sau, asa cum sa obsnuieste in mediul rural, sa ia satul la picior, batand din usa in usa si urandu-i pe toti aceia care bucurosi de oaspeti ii intampina pregatindu-se sa le ofere cozonac si multe alte bunatati.
Din Ajunul Craciunului si pana in a treia zi a acestei sarbatori, copii si tineri cu totii bine pregatiti intr-ale colindatului cutreiera strazile si ii poftesc pe locuitori ca sa ii ureze. Asa se face si prin Bihor unde flacaii umbla in cete iar satenii ii invita in curtea casei pentru ca baietii sa se desfasoare si sa isi incante gazdele. Rasplata este adesea simbolica insa si ea la randu-i nu face decat sa respecte datina ca fiecare om ce munceste sa fie rasplatit in consecinta.

Colinda in multe parti ale tarii are aproape valentele unei rugaciuni pe care colindatorii o ridica spre ceruri, spre Dumnezeu. Dar, spre deosebire de Craciun, colindele dedicate anului nou sunt adesea mai degraba urari de bine, sanatate si prosperitate decat amintiri ale evenimentelor de natura religioasa. Insa indiferent de natura lor, colindele sunt traditii pastrate din generatie in generatie care readuc an de an la iveala o bucatica de spirit romanesc pastrata cu sfintenie.

Diferit.

 Ce mă plictiseşte în revendicarea căsătoriilor homosexuale nu e vreun aspect negativ al lucrului, ci ideea lor de a-i imita pe heterosexuali. Dacă eşti homosexual ca să-i imiţi pe hetero, e jalnic. Nu are nici un sens să transgresezi limita şi totodată să rămâi ancilar în ea. Nimănui nu-i place maimuţărirea instituţiilor. Dacă eşti homo, nu eşti ca să urmezi parcursul hetero, trăgând tot timpul cu ochiul la el, ci pentru a afirma ceva diferit. Ideea de a ‘manifesta’ pentru mariaj, pentru copii, pe scurt pentru toată garderoba hetero e de un grotesc total, inexpiabil.

       Se repetă: nazismul a durat 13 ani, în vreme ce comunismul e un sistem care a ţinut 45, sleind două generaţii etc. De aici, tot felul de analogii bizare. – În realitate, nazismul a fost un sistem politic de 45 de ani care a durat 13. Sistemul ar fi rezistat fără probleme, era făcut pentru perioade istorice lungi. Economic a fost eficient (spre deosebire de comunism), o dictatură capitalistă pură, propagandistic a fost redutabil, iar nemţii s-au pliat pe el aproape perfect. Probabil nu s-ar fi epuizat înaintea unei jumătăţi de secol.

       Multiplicarea centrelor pare ideea centrală.

       Într-un loc necunoscut, cu cât eşti mai relaxat, cu atât agăţi mai sigur. Dimpotrivă, agitându-te, supraestimând partenera, demersul pare crispat şi nenatural. Rezultatul e deci nesigur. Fără vreun efort, totul e să-ţi fie perfect egal dacă în seara asta dormi la tine sau aiurea; vei avea cel mai mare succes.

       Imaginea lui M. în Paris, la braţ cu o negresă silfidă, subţire ca o liană, cu un surâs timid şi pete pe faţă care arătau că va îmbătrâni înainte de treizeci de ani, iar fesele ei de gazelă, fine şi încordate, vor deveni curând nişte fesieri gigantici, care-i vor sprijini mersul apăsat când va ţine de mână un copil. M. avea un aer detaşat. Lansează romanul la toamnă. Bistrourile erau aglomerate şi soarele, insuportabil.