Intotdeauna am crezut ca barbatii sunt innebuniti dupa gadgeturi, asa ca un gadget era optiunea mea de cadou pentru prietenul meu cu fiecare ocazie in care trebuia sa ii cumpar unul. I-am cumparat astfel casti, stick de memorie, card de memorie si alte asemenea lucruri, insa niciodata nu parea ca se bucura prea tare. Lucrurile astea pe care i le luam, nu i le cumparam doar asa, ca stiam eu ca barbatii isi doresc astfel de lucruri, ci si pentru ca stiam ca are nevoie de ele, asa ca nu prea intelegeam de ce spunea un sec ”Multumesc, iubita mea” si atat.
Din cauza reactiilor lui lipsite de orice entuziam, cumpararea unui cadou pentru el devenise o corvoada, asa ca tot amanam momentul. Urma Craciunul si stima ca trebuie sa ii iau ceva, insa nu aveam nici cea mai vaga idee ce. Intr-o zi am fost in mall sa imi caut o rochita pentru petrecerea de Craciun a firmei si, intrand din magazin in magazin, am vazut la un moment data o jacheta barbati atat de frumoasa, incat nu m-am putut abtine sa nu o iau. Eram insa nelinistita, ma gandeam daca i-am ales corect marimea, daca o sa ii placa modelul, culoare sau cum va reactiona de data asta. Ma gandeam ca iar ii voi vedea expresia aia inerta si voi primi vesnicul ”Multumesc, iubita mea”. I-am dat cadoul chiar in prima zi de Craciun si imi venea sa i-l dau si sa plec in alta camera, numai ca sa nu am din nou impresia ca am dat-o in bara. Suprinzator, insa, cand a vazut-o s-a luminat la fata, a pus-o pe el, s-a dus in oglinda si era atat de bucuros de ea, cum nu il vazusem niciodata. Era ca un copil, atat de tare se bucura, iar eu nu ma gandeam decat ca in sfarsit am ales ce trebuie.
L-am intrebat apoi de ce la celelate cadouri nu se bucura asa si mi-a spus ”pentru ca sunt niste cadouri extrem de impersonale si care nu arata niciun efort din partea ta” si mi-am dat seama ca are dreptate, asa ca de atunci nu i-am mai luat niciodata astfel de cadouri.