Recunosc - nu suntem o tara perfecta! Nu suntem si nici macar nu tindem catre acest concept atat de strain noua - PERFECTIUNEA! Si de ce? Pentru simplul fapt ca ne place atat de mult sa ne scaldam in mocirla incat nimeni nu graieste cand nu-i convine ceva, sta numai dupa colt si comenteaza in liniste, si toata lumea e obligata, daca nu personal, macar de circumstante, sa accepte anumite conditii nescrise, clar impuse de catre o personalitate mai mult sau mai puitn conducatoare a unei societati.
Problema este cu atat mai apriga cu cat acea societate are in conducere un patronas care se presupune ca ar trebui sa respecte o serie de reguli scrie, de aceasta data, un patronas care in tara noastra face numai cum vrea basca lui. Si astfel se ajunge la sclavie, si nu iar ci DIN NOU.
Atac problema cu reala agresivitate pentru ca nu pot decat sa imi manifest ura si dezgustul fata de toti patronii romani care isi bat joc de angajati si respecta minimul de reguli impuse de un cod scris, un cod care se numeste legislatia muncii. Iata cateva aspecte pe care angajatii nu le stiu sau pur si simplu le ignora si nu isi cer drepturile, cateva aspecte de care ma lovesc si eu de doua luni incoace, dar care, mentionate, aproape ca au dus la pierderea locului de munca (vorbesc de sotul meu care lucreaza intr-un program de noapte-zi, cate 12 ore si care desigur este la patron).
Art. 125 Alineatul 1 spune asa: munca prestata intre orele 22,00-6,00 este considerata munca de noapte.
Alineatul 2 - Salariatul de noapte reprezinta, dupa caz:
a) salariatul care efectueaza munca de noapte cel putin 3 ore din timpul sau zilnic de lucru;
b) salariatul care efectueaza munca de noapte in proportie de cel putin 30% din timpul sau lunar de lucru.
(3) Durata normala a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte, nu va depasi o medie de 8 ore pe zi, calculata pe o perioada de referinta de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la repausul saptamanal.
(4) Durata normala a timpului de lucru pentru salariatii de noapte a caror activitate se desfasoara in conditii speciale sau deosebite de munca nu va depasi 8 ore pe parcursul oricarei perioade de 24 de ore decat in cazul in care majorarea acestei durate este prevazuta in contractul colectiv de munca aplicabil si numai in situatia in care o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite in contractul colectiv de munca incheiat la nivel superior.
(5) in situatia prevazuta la alin. (4), angajatorul este obligat sa acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare in bani a orelor de noapte lucrate peste durata de 8 ore.
(6) Angajatorul care, in mod frecvent, utilizeaza munca de noapte este obligat sa informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de munca.
Salariatii de noapte beneficiaza:
a) fie de program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care efectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza;
b) fie de un spor pentru munca prestata in timpul noptii de 25% din salariul de baza, daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.
Dar sunt extrem de curioasa oare ce face inspectoratul muncii in cazul in care nu se respecta aceste conditii. Pentru ca sincer, daca se face o sesizare nimeni nu actioneaza, nu reactioneaza, daca iti ceri drepturile - esti dat afara sau toti se uita urat la tine ca si cand “cum iti permiti”.
Cat despre salariul de baza si restul programului nu mai vorbim. Se incalca cateva zeci de legi si articole cel putin la un patron. Nici unul nu este in regula si apoi stau si ma intreb pentru ce oare mai functioneaza si mai sunt scrise aceste coduri daca ele sunt incalcate cu atat de multa nesimtire. Ca sa nu mai vorbim despre concedii, zile libere, salariu meritat si multe altele de care patronii chiar nu au habar si cand le zici, daca ai tupeul sa le zici, se uita la tine ca si cand ar trebui sa zici mersi ca ti-a oferit un astfeld eloc de munca si sa zici multumesc din suflet si sa ii fii sclav pe piata sau macar sa il pupi in fund in cazul in care iti mai ofera cate-un zambet iar tu la randul tau sa ii oferi totul: timpul tau, energia ta, increderea ta, viata ta, bucuriile tale si tot ce ai, fara sa mai comentezi nimic si fara sa ai macar tupeul sa fii suparat pe ceva anume.
Pentru cei care lucreaza la patron sau oriunde intr-o organizatie mica sau doresc sa se angajeze, dragilor, va ofer un sfat dion toata inima: nu va lasati calcati in picioare pentru un salariu de 8 milioane si cititi-va drepturile, cunoasteti-va drepturile dar si obligatiile, traiti o viata decenta si nu una de sclav, ele sunt garantate de statul roman pe care il cele din urma il poti da in judecata daca nu isi respecta ad literam, legile date.